Ultima modificare: 20 September 2018.

Aparatul primarului

aparatul primarului

Primarul are in subordinea sa un aparat propriu ce comunica cu locuitorii comunei....

Citeste mai mult

Hotarari CL

hotarari cl

Hotararile CL sunt supuse votarii si se refera la buna functionare a comunitatii...

Citeste mai mult

Documente contabile

documente contabile

Aici va sunt prezentate bugetul, bilantul, rectificarile si alte acte privind banii comunei

Citeste mai mult

Declaratii de avere

declaratie de avere si interese

Aici gasiti declaratiile de avere si interese ale membrilor CL si functionarilor publici...

Citeste mai mult

Contact

contact

Printr-un singur click luati legatura cu noi privind problemele pe care le aveti

Citeste mai mult

Comuna Tătărăni este aşezată în partea de est a judetului Vaslui, fiind formată din 9 sate: Baltaţi, Crasneseni, Leosti, Giurgesti, Mantu, Stroieşti, Valea lui Boşie, Valea Seacă şi Tătărăni - reşedinţă de comună.
Teritoriul administrativ al comunei Tătărăni se învecinează cu următoarele comune:

  • la nord - comuna Buneşti Avereşti;
  • la nord - sud - comunele Boteşti şi Soleşti;
  • la vest - comuna Tanacu;
  • la sud - vest - comuna Olteneşti;
  • la sud -est - comuna Creţeşti;
  • la est - oraşul Huşi;
  • la nord - est - comuna Duda Epureni.

Principala arteră de circulaţie care străbate teritoriul comunei Tătărăni este DJ 244 E care asigură legatura cu municipiul Huşi, respectiv municipiul Vaslui, cu comuna Boţeţti şi comuna Micleşti.

Teritoriul comunei Tătărăni este situat în partea de sud - est a Podisului Central Moldovenesc în bazinul mijlociu al pârâului Craşna.
Substratul geologic este constituit dintr-o alternanţă de roci friabile: argile, marne, nisipuri ce aparţin ca vârstâ în principal Sărmaţianului, dar şi Meoţianului. Peste aceste depozite sunt dispuse formaţiuni cuaternare constituite din aluviuni, deluvii, luturi loessoide.

Substratul geologic are o structură simplă, monoclinală, strabele înclinând uşor de la nord - vest către sud - est.
Pe seama acestor structuri şi sub influenţa factorilor externi de modelare a luat naştere un relief puternic, cu altitudini ce variază între 200 si 350 mm orientate spre sud - est şi despărţite de o reţea hidrografică ce curge spre aceeaşi direcţie. Face excepţie valea Craşnei care este orientată spre sud - vest.

Altitudinea maximă nu depăşeşte 350 m (349,30 m în dealul Bobeşti), iar cea minimă atinge abia 110 m în Valea Craşnei. Aceste valori altimetrice dau o energie maximă de relief de 239 m, ceea ce explică în parte fragmentarea accentuată a teritoriului şi intensitatea fenomenelor de degradare.

Dealurile şi culmile interfluviale se prezintă sub forma unor suprafeţe plane sau cu o uşoară pantă spre sud - est până la 5% cu altitudini ce nu depăşesc 350 m. Suprafeţele plane au aspect de platouri mai mult sau mai puţin extinse, se diferenţiază la nivelul superior al dealurilor. Ele reprezintă terenuri foarte bune pentru agricultură fiind foarte bine evidenţiate în dealurile: Bobeşti - 349 m, Stroieşti - 325 m - 340 m, Valea lui Boşie 300 - 320 m, Tătărăni - Crasnăseni 250 - 280 m, Leoşti 220 - 250 m, Valea Balonei - Cucuieşti 200 - 370 m, Bodeşti 325 - 335 m, Rapt 270 - 290 m, Chicera 270 m, Hartop 200 - 240 m est.

Versanţii care mărginesc aceste interfluvii au pante variate, cuprinse între 5 - 30%, cei mai puternic înclinaţi fiind afectaţi de intense procese de degradare, alunecări şi eroziuni.

Cele mai reprezentative degradări se întâlnesc pe versantul stâng al văii Craşna, care având o dispunere aproximativ perpendiculară pe direcţia generală de înclinare a stratelor geologice iau aspect de creastă. Pe această creastă, cu denivelare cuprinsă între 120 si 220 m şi pante abrupte până la 30% se întâlnesc numeroase degradări atât sub forma de alunecări cât şi sub formă de eroziuni torenţiale. Eroziunile torenţiale foarte intense cât şi alunecările numeroase afectează părţi mai mult sau mai puţin extinse din vetrele satelor, împiedicându-le buna dezvoltare. De aceea sunt necesare o serie de lucrări complexe de consolidare şi limitarea acţiunii acestor degradări.

Valea Craşnei este cea mai mare dintre văile care fragmentează teritoriul, având un ses larg până la 1 km. Şesul este constituit din aluviuni argiloase - nisipoase groase de 3 - 5 m în care albia minora a pârâului s-a adâncit foarte puţin, ca urmare a frecvenţelor colmatări. De o parte şi de alta a şesului, la contactul cu versanţii şi mai ales în zonele de debusare a torenţilor şi pârâielor afluente s-au format gladisuri şi conuri de dejecţie, care sunt în general mai înalte decât nivelul general al şesului şi deci neinundabile, pe care s-au dezvoltat părţi destul de extinse din vetrele satelor Leoşti şi Tătărăni.
Pe Valea Băltaţi, datorită caracterului său de inundabilitate, satul cu acelaşi nume s-a dezvoltat numai la baza şi pe versanţii văii, dându-i aspectul unei asezări de tip dublat. Din cele menţionate considerşm ca cea mai mare parte din satele comunei au posibilităţi limitate de dezvoltare în cadrul vetrelor actuale.

Din punct de vedere hidrografic teritoriul comunei Tătărăni aparţine bazinuluipârâului Craşna.

Relieful induce o mare diversitate în condiţiile de pedogeneză. Astfel, în zonele mai joase ale perimetrului s-au format cernoziomuri cambice, iar în zonele mai înalte din apropierea pădurilor s-au format soluri argiloiluviale.

Resursele pe care se bazează potenţialul economic al comunei sunt numai resurse proprii (terenuri arabile, păsuni, fâneţe, păduri, produse animaliere şi vegetale).

Invăţământ

Infrastructura de învăţământ este formată din patru grădiniţe şi şase şcoli.

Cultura
În cadrul comunei există un număr de nouă lăcaşe de cult din care opt ortodoxe şi una de ziua a şaptea.
În comună funcţionează două cămine culturale

Potenţialul economic al comunei Tătărăni este predominant agricol, locuitorii ocupâdu-se de cultivarea pământului şi creşterea animalelor.


Mediu de afaceri

întreprinzători locali:

  • SC Fratii Gemeni SRL - domeniu de activitate - comerţ;
  • SC Cazion SRL Prod - domeniu de activitate - zootehnie;
  • SC Agrovinatorul SRL - domeniu de activitate - agricultură şi comerţ;

În comună funcţionează Cooperativa de Credit „Penes Curcanu" situată în localitatea Tătărăni.

Turism

Cadrul natural cu valoare deosebită favorizează dezvoltarea agroturismului.
Suprafeţele de teren împădurite care acoperă dealurile şi aerul curat permit dezvoltarea turismului de agrement .

Obiective turistice:

  • La "Valea lui Bosie" există o biserică din lemn declarată monument istoric.
Scroll to top